Pastrati cu orice pret lumina

Mi-am adus aminte într-una din zilele trecute de bucuriile pe care soarta mi le-a rezervat cu delicatețe . E bucuria pe care o trăiește fiecare dintre noi , atunci când vede pe cineva cu chipul luminat. E o plăcere să admiri lumina de pe chipul unui om, mai ales când simți că te hrănești cu acea lumină. Omul în cauză nu își dă seama de ce eu îl privesc nostalgic, surâzător, pierdut în spațiu. De multe ori , lumina aceea simt că mă urmărește și mă întreb retoric , oare câtă liniște sufletească avea acel om a cărui lumină mă inundă pur și simplu ? Multă.
Pe de altă parte, e o durere la a cărei strigăt jalnic nu poți rămâne surd, privind spectacolul furtunii ce dezlănțuie întunericul din privirea unui om. M-a marcat și mă marchează suferința pe care o văd în jurul meu. Cu ochii tulburi, roșii adeseori, cu privirea pierdută, având trăsăturile feței schimonosite de durere și neliniște, omul nostru se dezlănțuie, lingându-si rănile la lumina fugară a vreunui gând palid de speranță sau mâniindu-se în adâncurile sale de amintirea răscolitoare a vreunui fapt de care , fără doar și poate, la acea clipă decisivă, viața îi atârnă. Și suferința aceasta tacită , devine ca o undă, care scaldă fără voia nimănui și sufletele celor ce asistă la acest spectacol macabru. Iar deznădejdea se înalță întâi ușor, apoi cu putere în suflet , râzând și chinuind sarcastic , haotic, firea acestuia. În spatele acestor trăiri sufletești , există totuși 3 personaje foarte importante. Primul suntem noi, omul. Omul care are puterea de a decide, de a alege, de a intui, de a prevede, dar și defectele contrare acestor calități naturale. Pe tabla de șah a vieții fiecărui om, înafară de puterea divină , mai sunt cele două personaje; îngerul păzitor și diavolul. Îngerul păzitor este cel care aduce lumina pe chipul oricui , îi întreține strălucirea, dar nu are putere să o facă să rămână definitiv. Aceasta stă doar în mila lui Dumnezeu și în voința omului. E unul din efectele relației Dumnezeu – om. Diavolul e cel ce nu silește, ci doar te îndeamnă, nevinovat la prima vedere. Glasul lui are aceeași naturalețe a mișcării ca și al deznădejdii. Se ridică încet, aproape imperceptibil, apoi mai cu putere, și pe măsură ce asculți de el , devii rob păcatului. Nu mai ai libertate, pentru că ești împătimit. Asta dacă nu te lupți. Dacă te lupți după regulile jocului bineînțeles, cu darul lui Dumnezeu, ajungi în viața ta, să intuiești oarecum următoarea mutare a diavolului de pe tabla de șah a vieții. Asta dacă îl urmărești, dacă ești atent la tine însuți și la acțiunile lui. Dar mai ales dacă, ești convins 100% că diavolul e o persoană reală, nu un basm, nu o ficțiune, nu ceva inofensiv sau doar pe jumătate. Nu merge aici cu aceste presupuneri. Vorbim exactități. E o luptă pe viață și pe moarte. „Cu ură desăvârșită i-am urât pe ei și neprieteni mi s-au făcut mie Doamne” dă mărturie de existența lor și de felul de a te purta cu ei sf prooroc David în Psaltire.
Omul va decide cui va urma și ce va face. Lumina de pe chipul cuiva e totuși o bucurie imensă pentru cel care o admiră. Dragii mei, nu lăsați sau nu vă lăsați furați de diavol. Păstrați cu orice preț lumina.
Ochii Caprui
Anunțuri

Un comentariu la “Pastrati cu orice pret lumina

  1. […] Pastrati cu orice pret lumina. […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s