Un amanunt esential al fiecaruia dintre noi

Fiecare dintre noi , prin rânduială Dumnezeiască , suntem dependenți de cineva anume, mai mult sau mai puțin drag. În orgoliul nostru de a ne avântura nebunește pe talazurile provocatoare ale vieții , uităm acest „amănunt esențial ” al ființei noastre și ne îndârjim cu talent să ne mințim frumos că suntem puternici, că putem îndura orice, că suntem cu adevărat independenți unii de alții. Dar ne mințim ani în șir, mai mult cu scopul de a ne dovedi nouă înșine cât de puternici putem fi , iar această atitudine este rezultatul înfruntării multor umilințe , dar fără demnitate , ci într-un mod slab, fără să avem smerenie, fără Dumnezeu în viața noastră. Și ne afișăm în anturajul nostru cu o imagine prelucrată de-a lungul timpului , pentru a da bine la public, pentru a mai smulge involuntar în virtutea inerției câteva strigăte mute de admirație profundă. Dar venind acasă nu mai putem fi așa. Locul unde viețuim, dependența de acest loc , de naturalețea pe care simțim nevoia să o avem de el , ne obligă să punem în dulap clona , fie și numai pentru cinci minute. Necazurile și felul cum reacționăm la ele , viciile și multitudinea înspăimântătoare de gânduri referitoare la ziua de mâine , ne arată cine suntem cu adevărat, fără discreție și fără menajamente.
La ce îți folosesc clipele de admirație petrecute de un om fals , pe care l-ai creat în ochii lumii ? Cât ai de gând să mai suporți cu atâta eroică încăpățânare durerea ce îți macină sufletul și cât mai ai de gând să te minți singur, ascunzându-te după titlurile diplomelor absolvite ? La ce îți folosesc acestea dacă nu ai puterea de a ierta pe cineva care ți-a greșit ? Sau cât de puternic te crezi cu adevărat dacă faci toate după capul tău și nu ai smerenia de a schimba un sfat cu o persoana care, probabil, gândește mai realist decât tine ? Iată întrebări fără răspuns pentru acești oameni. Nu eu sunt cel care arăt cu degetul ci faptele lor care mai târziu, ne vor afecta pe toți. Dacă nu are nimeni curajul să o spună , atunci o voi face eu , nu pentru că sunt îndreptățit să fac acest lucru , ci pentru că îmi este milă de acest gen de oameni care se sinucid cu încetul prin mândria de felul acesta alimentată prin minciună în care trăiesc complăcându-se. Tipul omului mândru, tipul omului slab, tipul omului plin de sine și gol de Dumnezeu.
Te rog frumos suflete drag care îți limpezești gândirea prin citirea acestor rânduri firave , să nu confunzi ipocrizia sau minciuna de sine cu atitudinea oamenilor care înfruntă durerea râzându-i în nas și care nu plâng de ochii lumii, ci pentru ei însăși. Una este a te preface puternic, alta este a fi ceea ce afirmi că ești.
Puternic este omul sincer față de Dumnezeu și de el însuși iar independent e cel care iubește pe toată lumea fără a-şi face reclamă.
Puternic e sufletul care în genunchi își varsă durerea la scaunul sfintei spovedanii , dar care își ascunde durerea tocmai pentru a îmbărbăta pe cel de lângă el.
Puternic e omul care face mult și vorbește puțin și își asumă ca în fața lui Dumnezeu valoarea și consecințele spuselor sale.
Puternică e ființa ce își jertfește cu bucurie clipele de viață pentru bunăstarea sufletească și materială a celuilalt , fără a aștepta nici cel mai mic semn de recunoștință din partea acestuia.
Puternic e omul care îl are pe Dumnezeu în suflet, în fapte și în vorbe și îi face loc Lui Dumnezeu în sufletele altora fără a-i forța cu absolut nimic.
Puternic e omul care vede lumina soarelui mângâiindu-i creștetul pe timp de furtună.
Puternic e omul care îmbălsămează cu blândețea dragostei sale rănile dușmanilor lui.
Puternic e omul care are credința absolută că Dumnezeu e mereu cu el.
Puternic e omul care nu se cruță când vine vorba de durere ci o înfruntă zâmbind.
Puternic…..poți fi și tu dacă îți recunoști slăbiciunile, viciile, obiceiurile proaste și cauți să te tămăduieşti cât mai repede de ele.De vrei să fii puternic , oglindește-ti chipul conștiinței în faptele luminoase ale Sfinților , dar mai ales la scaunul spovedaniei. Cum spunea Sfântul Porfirie „Patriarh să fii , nu te spovedești , nu te mântuieşti !!!”
Iar eu mai am un lucru să îl mărturisesc . E foarte important. La fel cum orice naș își are nașul , tot la fel de adevărat este ca fiecare dintre noi depinde de celălalt. Iar asta din rânduiala firii omenești și mai ales a dragostei pe care a pus-o Dumnezeu între oameni. Fără dragoste am fi demoni, iar în plinătatea dragostei dacă ne-am scălda sufletele , îngeri în trup ne-am putea numi.
Cea mai mare avuție a unui om e credința.
Cea mai de temut armă a unui om e dragostea.
Cea mai frumoasă atitudine a unui om e nădejdea.
Suflete drag , din dragoste pentru tine am scris aceste rânduri. Dacă ești un om mândru și trăiești frumos în minciuna de sine , tocmai ai aflat ce este de făcut și cred că te vei schimba.
Dacă nu ești un om de acest fel , totuși să nu te încrezi în gândurile și impresiile tale fără a le cerceta amănunțit printr-un sfat duhovnicesc.
Dacă te consideri un om puternic să nu îți uiți niciodată atribuțiile și rădăcinile.
Iar dacă ai ajuns să fii independent cu adevărat , să nu mă uiți și pe mine în rugăciunile tale către Domnul.

Ochii Caprui

Fotografie: Un amănunt esențial al fiecăruia dintre noi...

        
       Fiecare dintre noi , prin rânduială Dumnezeiască , suntem dependenți de cineva anume, mai mult sau mai puțin drag. În orgoliul nostru de a ne avântura nebunește pe talazurile provocatoare ale vieții , uităm acest "amănunt esențial " al ființei noastre și ne îndârjim cu talent să ne mințim frumos că suntem puternici, că putem îndura orice, că suntem cu adevărat independenți unii de alții. Dar ne mințim ani în șir, mai mult cu scopul de a ne dovedi nouă înșine cât de puternici putem fi , iar această atitudine este rezultatul înfruntării multor umilințe , dar fără demnitate , ci într-un mod slab, fără să avem smerenie, fără Dumnezeu în viața noastră. Și ne afișăm în anturajul nostru cu o imagine prelucrată de-a lungul timpului , pentru a da bine la public, pentru a mai smulge involuntar în virtutea inerției câteva strigăte mute de admirație profundă. Dar venind acasă nu mai putem fi așa. Locul unde viețuim, dependența de acest loc , de naturalețea pe care simțim nevoia să o avem de el , ne obligă să punem în dulap clona , fie și numai pentru cinci minute. Necazurile și felul cum reacționăm la ele , viciile și multitudinea înspăimântătoare de gânduri referitoare la ziua de mâine , ne arată cine suntem cu adevărat, fără discreție și fără menajamente. 
        La ce îți folosesc clipele de admirație petrecute de un om fals , pe care l-ai creat în ochii lumii ? Cât ai de gând să mai suporți cu atâta eroică încăpățânare durerea ce îți macină sufletul și cât mai ai de gând să te minți singur, ascunzându-te după titlurile diplomelor absolvite ? La ce îți folosesc acestea dacă nu ai puterea de a ierta pe cineva care ți-a greșit ? Sau cât de puternic te crezi cu adevărat dacă faci toate după capul tău și nu ai smerenia de a schimba un sfat cu o persoana care, probabil, gândește mai realist decât tine ? Iată întrebări fără răspuns pentru acești oameni.  Nu eu sunt cel care arăt cu degetul ci faptele lor care mai târziu, ne vor afecta pe toți. Dacă nu are nimeni curajul să o spună , atunci o voi face eu , nu pentru că sunt îndreptățit să fac acest lucru , ci pentru că îmi este milă de acest gen de oameni care se sinucid cu încetul prin mândria de felul acesta alimentată prin minciună în care trăiesc complăcându-se. Tipul omului mândru, tipul omului slab, tipul omului plin de sine și gol de Dumnezeu. 
     Te rog frumos suflete drag care îți limpezești gândirea prin citirea acestor rânduri firave , să nu confunzi ipocrizia sau minciuna de sine cu atitudinea oamenilor care înfruntă durerea râzându-i în nas și care nu plâng de ochii lumii, ci pentru ei însăși. Una este a te preface puternic, alta este a fi ceea ce afirmi că ești. 
   Puternic este omul sincer față de Dumnezeu și de el însuși iar independent e cel care iubește pe toată lumea fără a-şi face reclamă. 
   Puternic e sufletul care în genunchi își varsă durerea la scaunul sfintei spovedanii , dar care își ascunde durerea tocmai pentru a îmbărbăta pe cel de lângă el.
  Puternic e omul care face mult și vorbește puțin și își asumă ca în fața lui Dumnezeu valoarea și consecințele spuselor sale.
   Puternică e ființa ce își jertfește cu bucurie clipele de viață pentru bunăstarea sufletească și materială a celuilalt , fără a aștepta nici cel mai mic semn de recunoștință din partea acestuia. 
   Puternic e omul care îl are pe Dumnezeu în suflet, în fapte și în vorbe și îi face loc Lui Dumnezeu în sufletele altora fără a-i forța cu absolut nimic. 
   Puternic e omul care vede lumina soarelui mângâiindu-i creștetul pe timp de furtună. 
   Puternic e omul care îmbălsămează cu blândețea dragostei sale rănile dușmanilor lui.
   Puternic e omul care are credința absolută că Dumnezeu e mereu cu el.
   Puternic e omul care nu se cruță când vine vorba de durere ci o înfruntă zâmbind. 
   Puternic.....poți fi și tu dacă îți recunoști slăbiciunile, viciile, obiceiurile proaste și cauți să te tămăduieşti cât mai repede de ele.De vrei să fii puternic , oglindește-ti chipul conștiinței în faptele luminoase ale Sfinților , dar mai ales la scaunul spovedaniei. Cum spunea Sfântul Porfirie "Patriarh să fii , nu te spovedești , nu te mântuieşti !!!"
     Iar eu mai am un lucru să îl mărturisesc . E foarte important.  La fel cum orice naș își are nașul , tot la fel de adevărat este ca fiecare dintre noi depinde de celălalt. Iar asta din rânduiala firii omenești și mai ales a dragostei pe care a pus-o Dumnezeu între oameni. Fără dragoste am fi demoni, iar în plinătatea dragostei dacă ne-am scălda sufletele , îngeri în trup ne-am putea numi. 
     Cea mai mare avuție a unui om e credința. 
     Cea mai de temut armă a unui om e dragostea. 
     Cea mai frumoasă atitudine a unui om e nădejdea. 
  Suflete drag , din dragoste pentru tine am scris aceste rânduri. Dacă ești un om mândru și trăiești frumos în minciuna de sine , tocmai ai aflat ce este de făcut și cred că te vei schimba. 
    Dacă nu ești un om de acest fel , totuși să nu te încrezi în gândurile și impresiile tale fără a le cerceta amănunțit printr-un sfat duhovnicesc. 
    Dacă te consideri un om puternic să nu îți uiți niciodată atribuțiile și rădăcinile. 
     Iar dacă ai ajuns să fii independent cu adevărat , să nu mă uiți și pe mine în rugăciunile tale către Domnul. 
     

                                   Ochii Caprui

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s