Ingerul Sperantei

Un înger tot mai palid în privire, cu mersu-i tot mai lent, privirea-i fâstâcită, ațintită-n Cer,
Cu aripile-i frânte de zbucium ,ce-a găsit mai ieri durere, cutremurat de-o inimă sărmană,
Șters alunecă acum în urmă-i ,gonit de ea afară , rămas pe drumuri cu sufletul stingher
Aproape își simte moartea ce nu-i e hărăzită, căci el, Îngerul Speranței, e tot numai o rană.

Și suflă greu sărmanul , iar răbdarea-i cea de fier , la grea încercare smerit se va supune
Doar ochii-i mari și blânzi , mai varsă acum scânteie-n amara noapte-a neputinței omenești
De aur e păru-i gingaș și bucle-i cad agale pe haina-i de trimis, al Cerului ce tot mereu îi spune
Că moartea sa-i cu neputință, atâta timp cât Viața , în divinu-i farmec, te-nvață să trăiești.

O, sărmană inimă de om ce dulce-ți plângi acum amarul ,gonitu-m-ai afară cugetând dispreț
Despre sensul meu adânc, ce hărăzit mi-a fost de Cel de Sus , ca fiind mereu la dreapta ta
Să-ți ocrotesc neîncetat privirea-ți cea semeață, nebănuite taine să-ți descopăr , făr’ de preț
Fiindu-i ele omului ce știe a trăi frumos ,unelte fără seamăn , ce construiesc în viață acel ceva.

Uiți că te-am iubit mai mult decât pe mine însumi și lacrima tristeții ce mereu te măcina
Cu harul tainic al Nădejdii , al Iubirii, al Credinței ce mă definește ,în bucurie o am prefăcut.
Și pe chipu-ți mereu posomorât de hâde gânduri , ce adesea ți-l făceau în van a lăcrima
Eu ,calda mângâiere a luminii, în raze vesele iarăși ți-am adus să stea frumos, neabătut.

Durerea ta-i durerea mea ce în pieptu-mi cald și mare , demn de tine, mereu o voi purta
Necazul tău să fie al meu suspin pe fruntea mea senină ce hotărâtă-şi duce clipele de viață
Împărți-vom bucuroși ofuri amândoi ,doar strâns ținându-ne mereu de mâna sorții ,vom putea
Senin răzbate împreună ….Mă lasă acum ,din nou să fiu cu tine , să-ți dau a mea dulceață.

Așa grăia tânguitor, cu inima-i zbrobită , dar plină de nădejde-n fermecătoru-i grai sublim
Îngerul Speranței …privind duios cu jind din urmă , chipul fraged al unui suflet drag
De ești acela tu… ce ai citit aceste îndurerate rânduri , scapă-ndată pe înger de al său chin
Lăsându-l iarăși ca altă dată , putere să îți dea ca zâmbind să numeri, amintirile-n șirag.

Ochii Caprui

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s