Cugetări ( 4 )

Nu poți controla relațiile cu ceilalți oameni. Pentru că fiecare secundă din viața noastră, are darul de a aduce schimbări în comportamentul nostru. Dar poți să fii atent la comportamentul tău și al celuilalt. E posibil ca acei oameni care îți recunosc noblețea sufletului tău greu încercat, care îți apreciază bunătatea firească, uneori chiar interpretând prost amabilitatea și delicatețea pe care o ai în momentul în care vrei să le faci bine, să profite de tine. Sau , și mai rău decât atât, să se smintească foarte ușor și foarte repede de o slăbiciune de a ta , și să nu mai treci în ochii lor drept un om bun, cu principii alese. Atunci, cel mai bine este să faci următorul lucru. Să încerci , în noile relații pe care le vei avea, să pari un om dur , chiar în aparență puțin rău. Aceasta va fi cea mai bună mască pe care sufletul tău o va purta , protejându-te de orice privire curioasă. Mințile slabe și sufletele superficiale , te vor judeca aspru și vor murmura îndepărtându-se de tine cu aceeași viteză cu care au apărut în viața ta. Dar celui care vei considera tu că este capabil să îți înțeleagă sufletul , bunătatea și slăbiciunea pe care o ai, descoperă-i-te. Însă cu grijă. Fă binele cu toți, dar în taină nu la vedere. Când spun cu toți , atunci mă refer și bun și rău. Pozând drept un om rău în ochii celor răi , unii dintre ei te vor judeca, chiar dacă le vei face bine. Alții însă își vor da seama ce mască porți și se vor căi de cele gândite asupra ta, schimbându-se din răi în buni. Cei buni nu se vor sminti nicidecum de masca pe care o porți. Vor avea întrebări la adresa comportamentului tău față de ei dar, dacă vor avea smerenie și răbdare , Dumnezeu le va da răspunsuri. Un om bun nu se va sminti niciodată de nimeni, decât de slăbiciunile lui. Astfel , este mult mai bine să fii rău în aparență și să lucrezi bine în taină spre slava lui Dumnezeu, decât fiind bun să sminteşti cu bunătatea ta mințile slabe ale unora dimprejurul tău. Cine are o minte sănătoasă , nu se va sminti de aparențe , ci doar va fi mâhnit de profunzimi. Această mască nu sunt în stare toți să o poarte și nu este bună pentru absolut oricine. Rolul măștii este de a te proteja de curiozitatea unora, de a-ți alege oamenii cei mai sinceri și de a lucra fapta bună în ascuns. Dar nu oricine poate. Doar un suflet ales cu credinţă-n Dumnezeu.

Omul bun, tot timpul are impresia că în viață dacă ești bun nu vei avea decât de pierdut. Dar nu este așa. Ai numai de câștigat și câștigi în viață cu fiecare nedreptate ce ți se face. Dar nu ți se descoperă frumusețea acestui lucru tocmai pentru a nu te mândri cu bunătatea pe care o ai. Cei care într-adevăr pierd în viață sunt de fapt și de drept aceia care nu conștientizează cât de tare și cât de urât le este mânjit sufletul , cu fiecare nedreptate pe care o săvârșesc asuprind omul bun. Când ai o comoară adevărată nu îți bați joc de ea și de valoarea ei . Aceasta înseamnă ori că faci totul din răutate , ori că nu ai mintea întreagă , sau cum se spune în popor -” nu ai toate țiglele pe casă „. Dar omul bun dacă rabdă toate acestea cu sufletul împăcat și spre slava lui Dumnezeu , are numai de câștigat. Sunt și oameni care rabdă răutatea altora din prostie. Pentru că nu sunt capabili să facă un pas înainte în viață. Bat pasul pe loc uitându-se la celălalt cum îi asupresc. Nu îi duce nici mintea și sunt comozi în astfel de situații. Aceștia nu sunt oameni buni, ci proști , lipsiți de minte. Prostul nu știe că e prost, doar bănuiește , dar și aceasta foarte vag. Dar om bun și prost nu vei vedea niciodată. Diferența dintre ei este următoarea:anume că acela bun știe pentru ce anume rabdă răutatea altora asupra lui , pe când omul prost e plin de nepăsare în privința acestui lucru. Însă nu răbdarea este ceea ce desăvârșește caracterul unui om bun , ci felul cum își duce crucea. De foarte multe ori , omul bun nu este înțeles în profunzime nici măcar de casnicii săi. Stârnind invidia chiar și în sufletele celor mai apropiați , se vede nevoit să își ducă singur menirea sa la capăt. Pe deoparte laudele oamenilor îl sufocă și îl ispitesc, pe cealaltă parte ispitele lăsate de Dumnezeu ca să îi întărească credința , îl pârjolesc în primă fază și îi descoperă noi modalități de a fi bun și a rămâne bun cu semenii săi. Aceasta este crucea unui om bun. Dar nu trebuie să o ducă gâfâind și abia abia trăgându-o după dânsul. Ci să aibă capul sus, mintea limpede și sufletul vesel și plin de dragoste pentru Dumnezeu și aproapele. Astfel îi va fi crucea mult mai ușoară. Dacă ar ști el ……valoarea lucrurilor pe care le spun acum !!!

Ochii Caprui

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s